Copilăria dincolo de telefon

Cu toții știm că în ziua de azi vedem mai rar un copil bucurându-se de viață mâncând înghețată alături de prietenul său devotat - câinele. Așa am fost eu când eram mică. Și da, purtam ziare și reviste peste tot cu mine, nu să le citesc.. îmi plăceau ilustrațiile. De multe ori când rămâneam singură acasă îmi făceam de cap și le decupam. Le lipeam ulterior în jurnalul meu personal, la sfârșitul lui, pe ultima pagină. Nimeni nu știa de el. Îl păstrez într-o cutie în pod până o să am familia mea și o să le prezint copilăria mea reală, fără gadgeturi. Au fost alte vremuri.